Esti fericit in job-ul pe care il faci?

Deseori in ultima vreme am fost inspirata sa discut cu oameni care aveau o nevoie acuta de a-si schimba activitatea profesionala.Si nu din cauza salariului! Majoritatea simteau ca activitatea pe care o fac nu le implineste deloc sufletul, ca nu mai au nicio multumire in a merge la acelasi birou/loc de munca...
Intrucat petrecem in medie 8-9 ore pe zi la serviciu, iar unii chiar mult mai mult de atat, este foarte important pentru sanatatea noastra - si pentru starea de bine generala - sa ne simtim IMPLINITI in activitatea pe care o facem.Si, nu, fluturasul de salariu nu poate genera acest sentiment ( decat la nivel superficial)! Nu uitati ca acei bani sunt rapid convertiti in chitante si produse iar fericirea clar nu poate proveni din asa ceva :)
Ce ne-ar face, totusi, sa simtim ca activitatea noastra ne multumeste?
Multi au raspuns ca ii implineste sentimentul de a fi utili cuiva, altii ca sentimentul de a schimba, in mod real, ceva in mai bine - de a aduce o contributie la binele general.Altii merg pana la ideea de a schimba lumea (multi din generatia anilor '80-'90 au acest impuls)... Caci nevoia reala A SUFLETULUI nu este aceea de a avea buzunarele pline - acesta este doar un by product a faptului ca muncim, sau asa ar fi armonios ;) - ci de a intreprinde actiuni care sa vina in sprijinul dezvoltarii si armonizarii lucrurilor in mediul in care ne aflam.
 De aceea, este important sa acordam mare atentie semnalelor pe care le-am primit in ultima vreme despre CE NE-AR PLACEA SA FACEM: poate nu este vorba despre o activitate pe care o vedem ca full-time job: poate ne simtim "chemati" sa pictam, sa cantam sau sa urmam un curs de fotografie. Am exemplul admirabil al unui prieten drag care a inceput , din pasiune, un curs foto iar acum este cel mai bun si mai cautat fotograf in orasul in care m-am nascut, fotografia inlocuind si depasind cu succes veniturile job-ului anterior. Poate ne simtim atrasi de activitati de voluntariat sau de ajutare a celorlalti in privinta relatiilor sau a altor probleme de viata (asta s-ar traduce prin CONSILIERE/PSIHOTERAPIE). Poate ne surprindem admirand/invidiind activitatea unei persoane, cu dorinta ascunsa de a experimenta acel job- aceea este chemarea sufletului nostru!
E important sa urmam aceasta chemare, sa ne indreptam cu pasi siguri pe drumul pe care ne simtim atrasi sa-l urmam din punct de vedere a implinirii personale, caci aceasta este cheia spre bunastarea si armonia sufleteasca , dar si spre sanatate.
Caci NU MAI ESTE TIMP pentru actiuni care nu ne duc spre implinire sufleteasca: sufletul contorizeaza toate "abaterile" si ne semnalizeaza uitarea sau neatentia prin semnale in corpul fizic, are de obicei nu sunt prea placute.De aceea, daca nu ne simtim pe deplin de sanatosi sau impliniti, primul pas este sa ne intrebam: "Care dintre alegerile mele actuale sau trecute a dus la aceasta stare? Ce este necesar sa schimb?".

Pentru mai multa claritate in alegerea unui nou drum profesional, atat pentru adulti cat si pentru adolescenti, va stau la dispozitie cu drag, caci nimic nu ma bucura mai mult decat sa vad ca pasii unei persoane se indreapta pe drumul catre implinirea si sanatatea ei!

Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

Partea intunecata a cautatorilor de lumina

Ce se ascunde in spatele proiectiilor?

Proiecţia este un fenomen fascinant, despre care cei mai mulţi dintre noi nu am învăţat în şcoală. El este un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru inconştient, astfel încât ni se pare că aceste caracteristici există cu adevărat în ceilalţi oameni. Când suntem neliniştiţi în privinţa emoţiilor noastre sau a unor părţi de neacceptat din personalitatea noastră, noi atribuim aceste trăsături obiectelor exterioare şi altor oameni – din cauza unui mecanism de apărare. De exemplu, când nu avem prea multă îngăduinţă faţă de ceilalţi, suntem dispuşi să le atribuim lor acest sentiment al propriei noastre inferiorităţi. Bineînţeles că întotdeauna există o circumstanţă care facilitează proiecţia. Anumite caracteristici imperfecte din alţi oameni activează anumite aspecte din noi înşine care cer să li se dea atenţie. Prin urmare, proiectăm asupra altor oameni tot ceea ce nu ne asumăm în ceea ce ne priveşte.

Noi nu vedem decât ceea ce suntem noi. Imaginaţi-vă că aveţi pe piept o sută de electrozi diferiţi. Fiecare reprezintă o trăsătură diferită. Cele pe care le recunoaştem şi le acceptăm sunt izolate. Ele sunt sigure: nu trece electricitate prin ele. Dar cele care nu ne plac, pe care nu ni le-am asumat, nu sunt izolate. Prin urmare, atunci când vine cineva care acţionează în virtutea uneia dintre aceste trăsături, acea persoană se conectează direct la noi.

De exemplu, dacă ne negăm mânia sau nu ne place că o avem, vom atrage oameni furioşi în viaţa noastră. Vom inhiba propriile noastre sentimente de furie şi îi vom judeca pe cei care sunt furioşi. Întrucât ne minţim pe noi înşine în privinţa propriilor noastre sentimente interioare, singura cale prin care le putem găsi este să le vedem în alţii. Ceilalţi oameni ne oglindesc emoţiile şi sentimentele ascunse, ceea ce ne permite să le recunoaştem şi să le recuperăm.

În mod instinctiv, ne dăm înapoi din faţa propriilor noastre proiecţii negative. E mai uşor să examinăm lucrurile de care suntem atraşi, decât cele care ne provoacă repulsie. Dacă eu sunt insultată de aroganţa ta, asta se întâmplă deoarece eu nu-mi accept propria mea aroganţă. Aceasta se referă fie la aroganţa pe care o dovedesc acum în viaţă şi nu o văd, fie la aroganţa pe care neg că aş fi capabilă să o dovedesc în viitor. Dacă sunt jignită de aroganţă, trebuie să privesc mai atent toate perioadele din viaţa mea şi să-mi pun următoarele întrebări: „Când am fost arogantă în trecut? Sunt arogantă acum? Aş putea fi arogantă în viitor?” Bineînţeles că ar fi o aroganţă din partea mea să răspund negativ la toate aceste întrebări, fără să mă privesc cu adevărat, sau fără să-i întreb pe ceilalţi dacă m-au văzut vreodată manifestându-mi aroganţa.

Până şi a judeca pe altcineva înseamnă aroganţă. Prin urmare, este clar că noi toţi avem capacitatea de a fi aroganţi. Dacă eu îmi accept aroganţa, nu mă va mai deranja aroganţa altcuiva. O voi observa, dar nu mă va afecta. Electrodul care reprezintă aroganţa va fi izolat. Comportamentul altcuiva îţi produce un şoc emoţional, numai atunci când te minţi pe tine însuţi sau urăşti un anumit aspect din tine.

În acest moment, mulţi dintre voi ar putea spune: „E ridicol. Eu nu doresc să descopăr că sunt dezgustător sau arogant”. Trebuie să vă amintiţi că există un dar în fiecare dintre aceste aspecte. Însă, pentru a primi acest dar, trebuie mai întâi să le scoateţi la lumină, să vi le asumaţi şi să le acceptaţi. Indignarea noastră referitoare la comportamentul celorlalţi este legată, de obicei, de un aspect nerezolvat din noi înşine.

Dacă am asculta tot ceea ce ne iese pe gură când vorbim cu alţii, când îi judecăm sau le dăm sfaturi, am lua totul înapoi şi ni le-am spune nouă înşine.

Ne proiectăm asupra altora propriile defecte pe care le percepem. Spunem altora ceea ce ar trebui să ne spunem nouă înşine. Când îi judecăm pe alţii, ne judecăm pe noi înşine. Dacă în mod constant vă bombardaţi cu gânduri negative, în acelaşi timp îi bombardaţi pe cei din jurul vostru – verbal, emoţional sau fizic – sau pe voi înşivă, distrugând o parte din propria voastră viaţă. Ceea ce faceţi şi ceea ce spuneţi nu este accidental. În viaţă, voi nu creaţi întâmplări accidentale.

În această lume holografică, toţi ceilalţi sunt tu şi tu întotdeauna vorbeşti cu tine însuţi. Atunci când foloseşti un cuvânt denigrator pentru cineva care a făcut o greşeală, opreşte-te şi gândeşte-te dacă nu ai putea folosi acelaşi cuvânt şi pentru tine. Dacă eşti cinstit, răspunsul va fi în mod invariabil afirmativ.

Lumea este o oglindă uriaşă, care întotdeauna reflectă părţi din noi înşine. Fiecare trăsătură este acolo dintr-un anumit motiv şi toate trăsăturile sunt perfecte, în felul lor. Umbrele noastre sunt adesea ascunse atât de bine, încât este aproape imposibil să le găsim. Dacă n-ar exista fenomenul proiecţiei, ele ar putea rămâne ascunse de noi toată viaţa. Dacă eşti în permanenţă deranjat de un anumit grup de oameni, descoperă unde te asemeni lor.

Noi nu proiectăm asupra altor oameni numai trăsăturile noastre negative; le proiectăm şi pe cele pozitive. Majoritatea oamenilor cu care lucrăm proiectează geniul şi creativitatea lor, puterea şi succesul. Dacă vrei să fii ca alţii, motivul este că ai în tine capacitatea de a fi ca ei. Atâta timp cât negăm existenţa în noi înşine a unor anumite trăsături, continuăm să perpetuăm mitul că alţii au ceva ce noi nu avem. Atunci când admirăm pe cineva, aceasta este o ocazie de a găsi încă un aspect al nostru înşine.

Trebuie să luăm înapoi atât proiecţiile pozitive, cât şi proiecţiile negative. Trebuie să ne debranşăm de la ceilalţi, să scoatem ştecherele şi să ne branşăm la noi înşine. Până când nu suntem în stare să ne retragem propriile noastre proiecţii, este imposibil să ne vedem potenţialul real şi să trăim experienţa totalităţii lui cine suntem noi cu adevărat.

Acolo unde vezi măreţie, vezi de fapt propria ta măreţie. Închide ochii şi gândeşte-te la asta. Dacă admiri măreţia într-o altă fiinţă umană, ceea ce vezi acolo este propria ta măreţie. E posibil să o manifeşti într-un mod diferit, dar dacă măreţia n-ar exista înăuntrul tău, n-ai fi în stare să recunoşti această calitate la altcineva. Dacă nu ai poseda această calitate, nu ai fi atras de ea. Fiecare dintre noi vede oamenii în mod diferit, deoarece fiecare proiectează asupra lor aspecte din el însuşi sau din ea însăşi.

Există o vorbă care spune că ai nevoie de cineva pentru ca să te cunoşti pe tine însuţi. Vedem în alţii ceea ce ne place şi ceea ce nu ne place în noi înşine. Dacă acceptăm aceste părţi din noi înşine, vom fi în stare să-i vedem pe alţii aşa cum sunt, nu aşa cum îi vedem prin norul format de proiecţia noastră. Există o altă vorbă care spune că cele trei mari mistere ale lumii sunt: aerul pentru păsări, apa pentru peşte şi omul pentru el însuşi.

Suntem în stare să vedem tot ce se află în faţa noastră în lumea exterioară. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii şi să privim în jur. Nu ne putem vedea pe noi înşine. Avem nevoie de o oglindă ca să o facem.

Tu eşti oglinda mea şi eu sunt oglinda ta!"

Debbie Ford – Partea întunecată a căutătorilor de lumină

Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

Pasul doi spre fericire

 

"Sunt adeptul minimei rezistențe. Vreau sa fiu cât mai eficient. Nu trebuie sa mă obosesc prea tare pentru nimic. Unii ar spune că sunt leneș, poate au dreptate dar ei nu pricep toată filozofia care stă în spatele acțiunilor mele. Mi-a fost extrem de ușor să obțin tot ce mi-am dorit. “Goran e mare!”, “Goran e tare!” asta-mi aud urechile zilnic.

Gurile rele, pe care eu nu le bag în seamă, spun că totul se datorează averii moștenite de mine. Ei nu știu că o poți pierde foarte ușor. Mulți prieteni au ajuns săraci lipiți la numai câțiva ani după ce părinții lor au plecat dintre noi. Diferența este aceea că eu am fost mai prevăzător și mai inteligent decât ei.
Toată viața mea nu am făcut decât să cheltuiesc sume absurd de mari pentru toate plăcerile și toate lucrurile pe care mi le doream. Acum, s-a schimbat ceva în mine. Ceva care mă face nefericit. Trebuie să rezolv problema tristeții mele. Orice mi-aș cumpăra, orice aș face nu reușesc să fiu fericit decât pentru un timp foarte scurt. Prin urmare, am invitat la mine înțelepții din oraș.
Șase dintre cei mai cunoscuți înțelepți stau acum în fața mea.
- Dragii mei, problema mea este foarte simplă. Nu sunt fericit. Vă întreb: de ce?
- Preastimate și mărite Goran lasă-ne să ne sfătuim și vom veni zilele următoare cu răspunsul.
- Atunci vă sfătuiesc să-mi spuneți și un preț pentru preaminunatele voastre sfaturi.
Îi văd pe cei șase cum își dau coate și își aruncă priviri pline de înțeles. Eu nu sunt prost, îi simt cât sunt de hrăpăreți. Îl urmăresc pe cel mai tânăr, vrea să deschidă gura să spună o sumă… Începe, sunetele se rostogolesc și… brusc se transformă în ceva ce nu se poate înțelege. Cel mai bătrân dintre ei tocmai l-a călcat pe picior făcându-i semn să tacă. Uf, o să fie mai greu decât anticipam acum bătrânul este la comandă. Dacă nu aș ști că sunt niște oameni înțelepți, recunoscuți la Curte, aș putea să jur că sunt doar șarlatani.
- Cum am putea să cerem o plată pentru un lucru pe care nu l-am făcut încă? spune bătrânul.
Cred că e bolav omul ăsta. Nu a auzit vreodată de plata în avans? Și ce credea el că-i dau banii fără să primesc nimic? Acum doar negociem.
- Înțeleptule, nu te înțeleg îi spun sperând să obțin un răspuns inteligent.
- Vezi tu, mărite Goran, noi nu suntem dulgheri sau lacatuși, nici tâmplari sau brutari. Este evident – îmi spun în sinea mea, sunteți mult mai bine îmbrăcați.
- Văd acest lucru…
- Înălțimea ta, problema este că pot fi multe motive pentru nefericirea ce te frământă și acest lucru poate dura o vreme mai lungă sau mai scurtă pentru depistarea cauzei celei adevărate.
- Înțeleg, și ce este de făcut?
- Va trebui să ne înțelegem pentru un preț pentru fiecare zi în care ne gândim și muncim la rezolvarea acestei probleme.
Ha, moșul nu e prost. Vrea să stea pe capul meu împreună cu acoliții lui până mor eu sau ei. În felul asta ei nu fac nimic și vor trage de timp oricât de mult.
- Iubiții mei înțelepți, acest lucru este peste puterea mea. Nu pot sta și să vă urmăresc cum vă chinuiți cu problema mea. M-aș simți vinovat de nefericirea voastră. Sufletul meu deja chinuit nu poate suporta și durerea de a ști că nefericirea mea apasă și pe umerii altora. Prin urmare, vă sfătuiesc să faceți o întâlnire scurtă care să nu vă obosească prea tare și să veniți cu o propunere, un sfat. Vă dau acum 30 de taleri și dacă sfatul primit reușește să pună capăt nefericirii mele vă mai dau încă 50 de taleri. Ce ziceți?
- Îl văd pe bătrân cum își înghite cu greu amarul și lungește jocul vorbelor doar pentru a-și acoperi înfrângerea. Acum nu poate decât să accepte generoasa mea ofertă sau să o refuze. Nu poate să mărească prețul pentru că s-ar înjosi, ar căpăta trăsăturile unui negustor sau cămătar. Știe că zarurile au fost aruncate.
- Înălțimea ta trebuie să știe că pe noi nu ne deranjează cu nimic studiul dificil al cauzei unei asemenea probleme. Suntem gata să lucrăm oricât de mult și oricât de greu pentru asta. În plus, s-ar putea să fie nevoie de mai multe sfaturi, și cel inițial să nu fie cel mai nimerit.
- N-am nicio îndoială voi, cei mai importanți înțelepți din tot regatul, veți găsi o rezolvare pentru problema mea. Soluția va fi minunată și cei 50 de taleri nu vor fi decât o recunoaștere a înțelepciunii voastre.
- Precum spuneți. Acum, vă rugăm să ne permiteți să ne retragem. Mâine vom veni cu soluția.
- La revedere dragii mei oaspeți, vă aștept cu nerăbdare.
A venit noaptea, eu nu pot dormi. Oare de ce cred eu că mâine se va schimba ceva. Sunt conștient că am aruncat 30 de taleri la porci. I-am mirosit din prima clipă pe “marii înțelepți”, sunt doar niște șarlatani ce speculează prostia oamenilor… și totuși ceva din privirea bătrânului. Era acolo un licăr de speranță… parcă ar fi știut deja răspunsul… o să văd eu mâine.
Și soarele a răsărit, s-a înălțat pe cerul senin, o altă zi monotonă și plictisitoare. Dar poate se va schimba ceva acum că, s-au întors înțelepții.
- Preamărite Goran, ne-am sfătuit referitor la problema ta, spune cel în vârstă ce a devenit liderul grupului.
- Și? La ce concluzie ați ajuns?
- Îți trebuie ceva ce n-ai!
- Ce?
- Lumină!
- Ha, am mii de lumânări, făclii și focuri…
- Dar n-ai Lumină, Lumina sfântă a Adevărului Suprem!
- Despre ce vorbiți? Unde găsesc așa ceva? O aveți voi?
- Nu, din păcate nu am fost destul de… nu are importanță. Deținătorul Adevărului Suprem și al Luminii Sfinte este Înțeleptul Verde.
- De ce verde?
- Pentru că mănâncă urzici.
- Și iarna?
- Nu știm… nu contează. Este vorba de cunoașterea absolută a tot ceea ce este pe Pământ și în Cer.
- Cât costă?
- Nu știm, va trebui să mergi până la el și să te învețe. Este ca la școală, va trebui să studiezi.
- Și asta mă va lecui? Voi putea fi fericit din nou?
- Desigur!
- Cum poți fii atât de sigur.
- După ce tainele ți se vor dezvălui, vei fi mai înțelept decât oricare om din regat. Vei putea să te vindeci singur de orice boală ai avea.
- Înțeleptule, trebuie să recunosc că meritați cei 50 de taleri, spune-mi unde este Înțeleptul Verde.
- La muntele cel mare, pe albia râului vei găsi trei pietre mari. Urcă-te pe prima dintre ele și vei vedea spre vest, în direcția râului casa înțeleptului.
La numai trei zile distanță de această întâlnire iată-mă călare pe prima dintre cele trei pietre căutând coliba înțeleptului. Am văzut-o și mă îndrept spre ea, dar… văd un om în apă, pare bătrân. O fi vreun localnic sau poate chiar înțeleptul.
- Bătrâne, tu ești Înțeleptul Verde?
- Da, îmi răspunde omul din apă, ce vrei?
- Vreau învățăturile pentru Adevărul Suprem și Lumina Sfântă.
- Ce oferi pentru ele?
- Am bani, sunt bogat, te pot plăti.
- Și dacă nu ți le dau, ce faci?
- Plec acasă. Ce pot să fac?
- De ce le vrei?
- Ca să scap de plictiseală și nefericire. Vreau să fiu fericit din nou. Orice cumpăr după câteva minute mă plictisește.
- Vino la mine…
- În apă?
- Da, aici.
Ce pot să fac, descalec și intru în apă. N-apuc să deschid gura când ajung lângă el… mă trezesc cu înțeleptul cum mă strânge de gât și mă bagă cu capul la fund. La început, mă zbat să scap, apoi ca să rezist, dar moșul zici că e de fier. Nu mai pot, o să mor. Ochii îmi ies din cap, brațele mele devin din ce în ce mai slabe și… sunt scos din apă. Trag o gură mare de aer, tușesc și încerc să-mi revin. Cad și mă ridic.
- Ce a fost asta? Ești nebun?
- Ai venit să înveți. Aceasta a fost prima ta lecție.
- Ce? Că pot să mor dacă mă îneci?
- Taci și nu mai vorbi fără noimă! Spune-mi când te-am băgat în apă la ce te-ai gândit? Ce ți-ai dorit cel mai mult?
- Aer! O gură de aer!
- Așa este, când îți vei dori la fel de mult să pășești spre Lumină, precum ți-ai dorit acea gură de aer, să vii la mine și te voi învăța… Învățăturile sunt prea prețioase și nu se dau oricum, oricui și în orice condiții. Trebuie ca fiecare fibră a corpului tău să le ceară, aici nu este un curs de vacanță la care participi pentru că ai chef, copiezi la materiile care nu-ți plac și iei o diplomă ce nu-ți folosește la nimic. Eu te învăț despre Adevărul Suprem și consideră că acum ai făcut primul pas spre Lumină. Dorește-ți acest drum atât de mult încât să fii dispus să faci orice sacrificiu pentru dezvoltarea ta spirituală și eu te voi învăța. Dacă nu pornești la drum cu această dorință sinceră, nu vei reuși să-l străbați.
Știu că te vei întoarce, încă nu ești pregătit, dar vei fi. Oricum, dacă tot ai venit până la mine, îți ofer această mică sticluță al cărei dop nu se poate deschide. În ea este o mică bucată de hârtie.
Seara, când ești singur, plictisit și nefericit sparge sticluța. Acum… pleacă!
A trecut o săpămână de când am ajuns acasă, am sticluța pe masă. Mă simt singur, plictisit și nefericit. O sparg. Printre cioburi zăresc bucata de hârtie.
O desfac nerăbdător și citesc: ” Pasul doi: Iubește”. "

Sursa: http://filedelumina.ro/2012/07/26/dorinta-lui-goran/#ixzz21v3kBzig

Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

EXERCITII DE DESCHIDERE A INIMII - WORKSHOP IASI - 07.august 2013 - ora 18.00

In valtoarea evenimentelor din viata noastra, se poate intampla sa fim raniti, jigniti sau sa experimentam diverse suferinte ce au ca rezultat inchiderea inimii.Asemenea unei porti spre lume, centrul afectiv se inchide daca este "bruscat"  si daca nu mentinem o atentie si o intentie constienta de a fi deschisi si iubitori in orice circumstante.
Ca rezultat al inchiderii inimii, relatiile cu cei din jur devin deficitare iar cursul vietii - mai anevoios si parca plin de obstacole.
Cum putem redeschide si mentine afectivitatea armonioasa?
Ne reamintim in cadrul workshop-ului EXERCITII DE DESCHIDERE A INIMII.

Teme:
 - evenimentele vietii si efectele lor asupra inimii si deschiderii afective;
 - emotii si convingeri care ne "inchid" inima;
  - cromoterapie si meloterapie pentru deschiderea inimii;
 - practici si exercitii ale stravechiului orient in vederea armonizarii inimii si afectivitatii - metode indiene; metode ale medicinii chineze - Tao Curativ
 - exercitii practice si discutii libere.

Cand?
Miercuri, 07.08.2013, ora 18.00

Unde?
Libraria Floarea vietii - Iasi, str. Lapusneanu vizavi de anticariat Dumitru Grumazescu

Cat costa?

30 lei/persoana. Inscrieri la tel:   0746165813.

Cine sustine workshop-ul?

Cristiana Dragomir - Consilier dezvoltare personala si vindecare energetica.Cristiana Dragomir a studiat tehnicile de armonizare energetica a corpurilor, vindecare si nutritie pranica si channeling cu Jasmuheen, cursurile de Tao Curativ online - tehnici specifice medicinii chineze stravechi - ale Maestrului Mantak Chia si Theta Healing - vindecare si consiliere in stare Theta - cu Cristina Hlusak. Acreditarea si-a obtinut-o in cadrul cursului de Consilier de dezvoltare personala,  avizat de CNFPA si Ministerul muncii.

Va asteptam cu inima deschisa!
Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

Cum "topesti" o inima impietrita?

Iata o provocare importanta, care, in devenirea noastra ca femei, poate insemna cheia spre cea mai mare fericire posibila pe Pamant.
In valurile vietii se prind de noi "alge" si "scoici", reminiscente ale unor experiente nu tocmai placute, care ne ingreuneaza inima, facand-o sa nu mai vrea sa...se deschida.Ne confruntam atunci cu si mai mari greutati, caci pare sa existe o bariera intre noi si lume, un zid imaginar ce tine la distanta bucuriile vietii.Si, chiar daca pe acest zid s-a scris clar "nu ma rani", pare ca nu se vede tot scrisul caci ne confruntam cu si mai mari dificultati in relatia cu cei din jur...
Ce e de facut?
Topim zidul!
Da, e nevoie de curaj, poate ca simtitm ca nu mai avem energia de a face pasii necesari spre deschiderea inimii si spre punerea noastra in serviciul celorlalti cu bucurie , compasiune si iubire...Dar daca asta ar fi singura cheie spre o viata plina de fericire, ce ati alege?
Caci cele mai mari daruri vin atunci cand inima este deschisa si pregatita sa le primeasca, cu bucurie, cu incredere, cu detasare.
In acest sens, worksop-ul AMPLIFICARE FEMINITATII: FIT  & FABULOUS ne-a furnizat noi chei, raspunsuri pentru inima si pentru a o deschide. Si daca invatam sa facem asta pentru noi insine, darul cel mai mare este ca deschiderea si caldura inimii noastre "topeste" si zidurile inimilor celor din jur, astfel incat sa comunicam liber, cu bucurie, de la  suflet la suflet.
Si daca primul pas - intentia -  a fost clarificat, si daca am stabilit noi cu noi ca VREM, CREDEM si PUTEM sa ne deschidem din nou inima, atunci urmatorul pas vine natural si acela este sa CEREM instrumentele si metodele cele mai potrivite pentru noi insine, personalizate, care sa ne ajute in acest sens.Fie ca este vorba de cromoterapie, exercitii fizice, vizualizare creativa, ascultarea muzicii ce deschide inima, sau chiar apelarea la  ajutorul  unei persoane specializate, ficare are propria reteta, combinatia perfecta de ingrediente ce fac inima sa lase jos vechile poveri si sa straluceasca din preaplinul iubirii pe care o poate primi si transmite.Caci din acea stralucire, din acea deschidere naturala si  plina de incredere, putem darui si primi cele mai mari daruri si cea mai mare iubire si , nu in ultimul rand, BUCURIA DE A TRAI pe Pamant.

Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

Autism/ADHD - Ce pot face parintii ca sa-si ajute copii?

Ce pot face parintii ca sa-si ajute copii?

"Sa evite, cat mai mult cu putinta, factorii agresivi din mediu pentru a depasi predispozitiile genetice.

1. Dati copilului dumneavoastra cea mai buna hrana diponibila, de exemplu, folositi mancarea organica, bio, evitati hrana ambalata. Facand acest lucru evitati intoxicarea cu metale grele, pesticide, potentiatori de aroma cum este monoglutamatul de sodiu [E621], coloranti artificiali, conservanti, etc. Evitati mancarea cu organisme modificate genetic. Multe dintre studiile mentionate in cartea lui John Erb, "Slow Poisoning of America" ("Otravirea lenta a Americii"), indica legatura dintre monoglutamatul de sodiu [E621] si obezitate, diabet, migrene si alte dureri de cap, autism, ADHD si chiar Alzheimer.
2. Dati copilului paine fără drojdie, făcută doar cu maia, pentru a preveni pierderile de Zinc şi Magneziu prin legarea de acidul fitic. De vreme ce painea din faina integrala este destul de greu de digerat, ar fi bine sa incepeti cu o paine aerata [de exemplu, pentru tarile bautoare de vin, paine facuta cu suc de struguri].
3. Oferiti copilului suficienta apa curata, pura, fara cupru sau alte toxine.
4. Evitati folosirea microundelor pentru mancare sau bauturi; de asemenea, evitati pe cat posibil folosirea recipientelor si a metodelor de ambalare din pastic sau derivati petrolieri (PVC).
5. Evitati, pe cat posibil, zaharul, dulciurile in general si indulcitorii artificali. Acestia otravesc intestinele si pancreasul si alte tesuturi. Zaharul, de asemenea, inhiba producerea de EPA si DHA [acid docosahexanoic], acizi grasi nesaturati omega 3 care sunt de o importanta vitala pentru tesutul cerebral.
6. Oferiti copilului un mediu linistit, nezgomotos, eliminand stimulii in exces - cum sunt televizorul, consolele de jocuri sau computerele. Oferiti copilului un mediu linistit, nezgomotos, eliminand stimulii in exces - cum sunt televizorul, consolele de jocuri sau computerele.
7. Asigurati-va ca atat copilul cat si elementele din mediul copilului au "impamantare". Electricitatea statica poate cauza tulburari emotionale si mentale si probleme fizice. Hainele sintetice, incaltarile izolatoare (cauciuc sau plastic), pardoselile din material sintetic ar trebui, prin urmare, evitate. Daca aveti posibilitatea, lasati copilul sa mearga in picioarele goale. Inlaturati toate echipamentele electrice din dormitorul copilului - ceas desteptator electric, TV, computere sau echipamente audio.
8. Oferiţi-i copilului un mediu de dormit odihnitor şi relaxant. Un pat sănătos nu ar trebui să conţină metal, pentru că accentuează tulburările magnetice ale pământului şi cele induse de echipamentele electrice şi electronice din casă şi afara casei. Dacă este posibil, copilul va dormi cu capul spre nord sau est, în aliniere cu câmpul magnetic al pământului, care circulă dinspre Polul Sud, spre Polul Nord. Nu mai folosiţi staţii mobile tip Bobyphones, pentru că au un câmp de iradiere puternic. O cameră întunecată este foarte importantă pentru producerea melatoninei (hormon de somn).
9. Evitati antibioticele deoarece diminueaza flora intestinala si, ca urmare, cresc numarul problemelor de sanatate mai grave. In cazul infectiilor, optati pentru solutiile oferite de medicina naturista.
10. Incepeti sa administrati copilului acizi grasi omga 3, de cea mai mare si cea mai pura calitate pe care o puteti gasi. In mod normal, nu se prescriu mai mult de 500mg pe zi. Evitati supradozajul de acizi grasi omega 6 din soia si porumb, care se gasesc in mod special in hrana procesata. Acizii grasi omega 3 sunt anti-inflamatori, acizii grasi omega 6 sunt pro-inflamatori. Proportia ideala ar trebui sa fie de 1:1, dar in hrana moderna proportia este de 1:25!
11. Administrati copilului 2 tipuri de vitamina C. Amandoua sunt disponibile in tablete, capsule sau ca pudra. Regula este ca, in caz de diarie, doza ar trebui miscorata un pic pana cand aceasta problema dispare ("testul tolerantei intestinale"). Aceasta procedura nu comporta riscuri; numai pacientii cu hemocromatoza ar trebui sa evite surplusul de vitamina C, deoarece vitamina C stimuleaza absorbtia de fier. Regula generala este: nu mai mult de 1000 mg pentru fiecare an al varstei. Deci unui copil de 4 ani i se pot administra 4000 mg de vitamina C pe zi, impartite in 3 doze pe zi. Aceasta inseamna 1000mg de vitamina C solubila in apa administrata de 3 ori pe zi si 500mg pe zi de vitamina C liposolubila (ascorbil palmitat), adica 3 doze de 200mg de vitamina C. Ar fi 3600 mg pe zi. La un copil de 6 ani sau mai mare, doza maxima pe care o recomand este de 6 grame pe zi, doza suficienta, in general, pentru atingerea obiectivelor propuse.
12. Administrati copilului supliment de zinc. Pana la 4 ani - 10mg, intre 4 si 8 ani - 20 mg, peste 8 ani - 30 mg.
13. Dupa aceea programati o intalnire cu un terapeut. Autismul este o boala serioasa care poate fi tratata cu succes, dar necesita ajutor specializat chiar daca am oferit foarte multe informatii in aceasta carte despre tratamentul ei. Altfel riscati sa fiti dezamagiti si sa nu atingeti obiectivele pe care vi le-ati propus. Copilul este prea important ca sa incercati sa-l tratati chiar dumneavoastra."

Autor: Dr. Sorina Soescu
Cu drag,

Cristiana Dragomir

Consilier dezvoltare personala si armonizare energetica

Tel: 0746 165 813

E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com

DETOXIFIERE CU PEPENE - BUCURIA VIETII INTR-O FELIE ROSIE

"Vremea pepenilor!

S-a umplut orașul de pepeni mari, aduși de peste tot (și din România, și din Turcia) – și îmbiind trecătorii cu dimensiunile lor generoase.
Căldura de afară și aglomerația specifică verii de la malul mării – intensifică nivelul de acidoză interioară din fiecare din noi.
Am aflat cu toții că suntem într-o stare de acidoză limfatică cronică, organismele noastre fiind impregnate de reziduuri toxice în cantități impresionante. Corpul, în marea lui înțelepciune și știință interioară, încearcă să ”neutralizeze” aceste toxine (atunci când nu le poate elimina eficient pe căile naturale – rinichi, intestine, menstră, uneori piele) prin intermediul grăsimilor.
Așadar, cu toții purtăm depozite de grăsimi de dimensiuni variabile în corpul nostru, proporționale cu cantitatea de reziduuri pe care organismul nu a putut-o elimina. Inclusiv persoanele foarte slabe pot avea celulită, adică depuneri de grăsimi ca niște cocoloașe, care înglobează în ele reziduuri acide ce nu pot fi altfel eliminate.