De multe ori aud mame spunand copiilor lor, in magazine sau in alte situatii: " Iti cumpar daca meriti!" sau " Nu-ti iau astazi nimic pentru ca nu meriti"; " Numai daca meriti poti sa primesti". Si de multe ori vad pacienti care isi refuza bucuriile vietii, sau se impiedica singuri in a le primi, deoarece au convingerea subtila ca nu le merita...Si mai vad oameni care nu cred in rugaciuni si in efectele lor, nu pentru ca nu cred ca i-ar auzi Dumnezeu, dar pentru ca undeva in subcostient au sadit gandul ca "poate nu ar merita" sa primeasca raspuns. Asta pentru ca anumite sisteme religioase, la fel ca si unele mame, isi conving adeptii ca meritele sunt cheia raspunsului la ceea ce cer.
Cand, oare, si cum s-au stabilit criteriile de merit ale unui copil? Este, oare, faptul ca respira, e sanatos si viu, insuficient, mai trebuie sa indeplineasca si alte conditii? Cate tragedii mai trebuie sa aiba loc in lume pana cand parintii vor invata sa isi aprecieze si sa isi iubeasca neconditionat copiii, doar pentru ca SUNT, si nu dupa un sistem de pedepse si recompense, stabilit aleatoriu?
Este suficient ca l-ai nascut, ca a venit pe lume si ca respira. Pentru asta MERITA tot ce e mai bun pe lume si toata iubirea ta de mama/tata. Si orice copil trebuie sa stie asta. Da, poate ca trebuie stabilite niste norme, poate referitor la cantitatea de dulciuri, jucarii sau bani pe care le primeste, dar niciodata, repet, NICIODATA nu trebuie sa auda expresia "Nu meriti" de pe buzele parintilor lui, deoarece asta il va face sa creada pentru toata viata ca nu este suficient de bun/frumos sau "in regula" pentru a primi iubirea singurelor fiinte de la care o cere ( si pe buna dreptate!) - parintii.
Cele mai multe cazuri de lipsa de apreciere de sine si lipsa de incredere in sine se bazeaza pe o copilarie in care parintii si-au convins copilul ca nu merita. Cum? Aplicandu-i pedepse repetate, fara explicatii clare, privandu-l de afectiune sau repetandu-i fraza "magica" in diverse situatii in care le cerea sa ii dea lucrurile care ii placeau.
Copilul tau este un Spirit inteligent si sensibil, este necesar sa ii explici in termeni inteligenti si plini de sensibilitate motivele reale pentru care nu poti sa-i cumperi o jucarie. Spune-i ca iti depaseste bugetul, ca i-o vei cumpara atunci cand vei putea (pentru ca merita!), spune-i ca are destule jucarii (daca chiar are) si discuta cu el sa vezi de ce o vrea chiar pe aceea, poate are o semnificatie aparte pentru sufletul lui. Iar daca este vorba despre dulciuri sau participari la evenimmente pe care ai vrea sa le eviti, explica-i in mod inteligent si respectuos de ce consideri ca alegerea lui nu ii face bine si asculta-i punctul de vedere. Parintii nu sunt niste Dumnezei atotputernici care pot sa acorde sau sa interzica bucuriile copiilor lor, sunt partenerii intru dezvoltare si evolutie ai propriilor copii si reciproc va invatati cate ceva. Asa ca nicioata (NICIODATA) nu ii spune ca nu merita. Pentru ca daca tu nu iti respecti si apreciezi copilul, cine o va face si cum va invata el insusi sa faca asta?
Cristiana Dragomir Eltrayan
Terapeut holistic & Life Coach
Tel: 0746 165 813E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com
Youtube:CRISTIANA DRAGOMIR ELTRAYAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu