Zilele trecute o prietena draga mie se plangea ca a obosit sa mentina relatie cu partenerul ei, un barbat care, desi o iubea, manifesta indisponibilitate afectiva si fizica fata de ea.Afectiva - caci fluctua intre afectiune si respingere; fizica - deoarece era implicat intr-o relatie stabila, paralela.
Privind situatia, am gasit ce e important sa vedem de ce in viata ei se manifesta o astfel de relatie si care era PRINCIPALA EI NEVOIE, care sa materializeze, in realitatea ei, indisponibilitatea partenerului.Ne-am uitat si am descoperit ca si in trecut relatiile ei afective implicau o componenta a absentei sau distantei, majoritatea fostilor parteneri fiind din alt oras.Privind mai profund descoperim impreuna ca principala nevoie in acest aspect era NEVOIA DE LIBERTATE, iar relatiile disfunctionale erau create din TEAMA DE A PIERDE LIBERTATEA, caci manifestand permanent relatii cu parteneri indisponibili se asigura ca este ferita de o prezenta constanta in viata si in casa ei, o prezenta care , in viziunea subconstientului, sa o ingradeasca si sa ii impuna RESPONSABILITATI.
Prin urmare, dorinta de a nu avea responsabilitati fata de alte fiinte a fost al doilea "iepure" care a iesit din palarie, spre surprinderea ei, caci se vedea ca fiind o fiinta responsabila si chiar profund implicata in vietile celor dragi...
Astfel, desi la nivel constient intentia ei era de a avea o relatie armonioasa, cu o persoana afectuoasa si care sa doreasca sa ii fie alaturi, la nivel subconstient se afla DORINTA DE A FI LIBERA de responsabilitati, iar acestea doua se cam contraziceau.Mai precis, a doua tendinta o sabota serios pe prima.
Am mers apoi sa privim convingerea "o relatie stabila ma face sa imi pierd libertatea", care isi itea discret capul dintre intentiile stabilite de prietena mea. Punand lupa pe aceasta convingere, descoperim impreuna ca, in momentul in care "se implica" intr-o relatie , ea se simtea RESPONSABILA pentru starea de bine a celuilalt.Se simtea DATOARE sa schimbe starea in care acea persoana se afla, sa ii modifice realitatea pana la nivelul in care aceasta sa se simta permanent confortabil; sau pana la nivelul la care ea sa se simta confortabil. Intre altele, mentionez ca fiind o fiinta cu inzestrari energetice deosebite, chiar facea asta inconstient pentru multi din cei dragi, dar cu efecte destul de impovaratoare pentru ea insasi.
Desi o astfel de manifestare poate parea demna de lauda, am decis impreuna sa ne uitam mai atent si am constatat ca nevoia sa de a ajuta, sentimentul de responsabilitate fata de cei dragi venea din convingeri care nu erau chiar benefice celor ajutati, din credinta "Eu pot si ei nu", care ii punea pe cei ajutati, din start, pe o treapta mai jos decat ea insasi...Mai mult decat atat, ajutandu-i si mentinandu-i permanent in starea de victime, de "saracii de ei", LE INGRADEA LIBERTATEA de a manifesta potentialul lor deplin (chiar daca poate acest potential nu ar fi creat cele mai fericite relitati pentru ei).
Inchizand cercul, am constientizat impreuna ca PRIVANDU-I PE CEILALTI DE LIBERTATEA de a fi ei insisi si de a-si trai experientele ("bune" sau "rele") la adevaratul lor potential, ajungem sa ne PIERDEM PROPRIA LIBERTATE, in aceasta joaca de-a Dumnezeu.Si pentru ca in univers nimic nu ramane in dezechilibru, subconstientul are grija sa se asigure ca acest aspect nu se perpetueaza, creand situatii care sa ne priveze de cei ai caror libertate am ingradi-o...
Cu drag,
Cu drag,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu