Energia luminoasa
"Suntem permanent si
total inconjurati de unde de energie electromagnetica (care calatoresc prin
univers cu o viteza incredibila) , fiecare avand specifice o anumita lungime
de unda si o anumita viteza de vibratie (frecventa). Aceste unde alcatuiesc
spectrul electromagnetic din care lumina (si implicit culorile) reprezinta doar
o mica parte, alaturandu-se razelor Gamma, razelor X, razelor ultraviolete,
razelor infrarosii, microundelor, undelor radio si TV, etc.
(Vezi figurile de mai jos !)
Culoarea
"izvoraste" din lumina, care este o forma de energie electromagnetica.
Lumina
nu calatoreste singura, ci insotita de alte energii
Conform
filosofiei asiatice, in corp exista 7 centre de energie (Chakre)(Chakra
este cuvantul sanscrit pentru "roti").
Acestea sunt ca niste spirale de energie, fiecare fiind legata de celelalte. Daca iti poti imagina chakrele ca un set de rotite , ele ar fi ca rotitele dintr-un ceas: fiecare trebuie sa se miste lin si cu o viteza constanta pentru ca ceasul sa functioneze corect. La fel, starea de bunastare, de sanatate a fiintei umane, este atinsa atunci cand se atinge un echilibru al acestor energii. Cromoterapia poate ajuta la reechilibrarea acestor "rotite" prin utilizarea culorilor adecvate (fiecare din culorile spectrului solar este lumina pura care are o anumita lungime de unda, astfel incat, fiecare culoare are energia sa proprie.
Acestea sunt ca niste spirale de energie, fiecare fiind legata de celelalte. Daca iti poti imagina chakrele ca un set de rotite , ele ar fi ca rotitele dintr-un ceas: fiecare trebuie sa se miste lin si cu o viteza constanta pentru ca ceasul sa functioneze corect. La fel, starea de bunastare, de sanatate a fiintei umane, este atinsa atunci cand se atinge un echilibru al acestor energii. Cromoterapia poate ajuta la reechilibrarea acestor "rotite" prin utilizarea culorilor adecvate (fiecare din culorile spectrului solar este lumina pura care are o anumita lungime de unda, astfel incat, fiecare culoare are energia sa proprie.
Energia asociata
fiecarei din culorile spectrului solar rezoneaza cu energia cate unei
chakre a corpului).
Daca ne putem
imagina lumina calatorind in unde ca valurile unui ocean, aceste valuri ar avea
proprietatile de frecventa si lungime de unda.
Pentru a beneficia e efectele vinecarii prin energia luminii, programeaza-ti o sedinta Soul Healing
Pentru a beneficia e efectele vinecarii prin energia luminii, programeaza-ti o sedinta Soul Healing
Frecventa
Frecventa unei
unde este data de numarul complet de unde care trec printr-un punct in fiecare
secunda si se masoara in cicli pe secunda.
Sa luam un exemplu
pentru a usura intelegerea: valurile inalte de 10 m ale unui ocean care se lovesc
de tarm la fiecare 5 secunde au o frecventa de 5, in timp ce valurile de 10
m ale unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare 10 secunde au o frecventa
de 10. Cu cat mai frecvente sunt valurile, cu atat mai inalta este frecventa.
Deci : cu cat mai inalta este frecventa unei culori, cu atat mai aproape sunt
valurile undei energiei (au lungimea de unda mai mica). (Vezi figura de mai
jos !)
Rosul are o frecventa de aproximativ 430 trillioane de
vibratii pe secunda,
in timp ce violetul are o frecventa mult mai mare.
(Fiecare unda violeta trece printr-un punct mult mai repede decat fiecare unda rosie.)
in timp ce violetul are o frecventa mult mai mare.
(Fiecare unda violeta trece printr-un punct mult mai repede decat fiecare unda rosie.)
- Culorile cu cea mai inalta frecventa sunt - violet - indigo - albastru
- Culorile cu cea mai joasa frecventa de unda sunt - galben - orange - rosu
Cantitatea de
energie dintr-o unda luminoasa este direct proportionala cu frecventa sa , astfel
incat, o unda luminoasa cu o frecventa mai mare are o energie mai inalta decat
o unda luminoasa de joasa frecventa.
Lungimea de unda
Lungimea de
unda este distanta strabatuta de o unda intr-un timp egal cu o perioada T.
Revenind la
exemplul anterior cu valurile oceanului, putem defini lungimea de unda ca distanta
dintre 2 valuri succesive calculata atunci cand trec prin acelasi punct. Intr-un
ocean plin de valuri care sunt la 10 metri distanta unele de celelalte, putem
spune ca lungimea de unda este de 10 metri, iar intr-un ocean cu valuri care
se afla la 30 de metri distanta unele de celelalte lungimea de unda va fi de
30 de metri. Cu cat mai mare e distanta care separa doua valuri, cu atat lungimea
de unda va fi mai joasa.
lungimea de unda
Acelasi lucru
se aplica si luminii. Rosul are o lungime de unda de 700 nanometri (o unda strabate
doar 7 zeci de milionimi dintr-un metru) in timp ce violetul are o lungime de
unda mai joasa (fiecare unda violet va strabate o distanta mai mare)."
Lungime de unda mai joasa=frecventa mai inalta (N.A.)
"Spectrul luminos vizibil
Spectrul luminos
vizibil consta in curcubeu (ROGVAIV: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo,
violet.) Cele 7 culori ale spectrului au fiecare lungimi de unda si frecvente
diferite. Rosul este la capatul cel mai de jos al spectrului, avand o lungime
de unda mare, dar o frecventa mica, in timp ce violetul se afla la capatul superior,
avand o lungime de unda mai mica dar o frecventa inalta.
Aceste 7 culori
devin vizibile cand in fata unei raze de soare este plasata o prisma. Cand lumina
trece prin prisma, ea se divide in cele 7 culori prin fenomenul de refractie.
Refractia este cauzata de schimbarile de viteza pe care le suporta o unda luminoasa
atunci cand schimba mediul. (Lungimile de unda si frecventele diferite ale culorilor
fac ca ele sa se separe si sa devina vizibile cand traverseaza o prisma.)
Prin fenomenul de refractie, raza luminoasa care trece
printr-o prisma
se divide in cele 7 culori ale spectrului solar
se divide in cele 7 culori ale spectrului solar
Noi
suntem apti sa vedem o mare varietate de nuante. Retina noastra are in componenta
sa 3 tipuri de receptori ai culorii sub forma de conuri care nu pot detecta
decat 3 din aceste culori, si anume, culorile primare (rosu, verde si albastru).
Aceste 3 culori sunt insa amestecate in proportii diferite, creand toate celelalte
culori pe care noi le vedem. Cand lumina cade asupra oricarui obiect colorat,
acesta va absorbi doar acele lungimi de unda care corespund structurii sale
atomice. Restul lungimilor de unda se vor reflecta, dand obiectului culoarea
pe care noi o vedem. (Astfel, culoarea unui obiect este un indiciu clar asupra
structurii atomice a obiectului respectiv.) In retina, ele vor fi convertite
in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier, unde vor fi decodificate.
Pentru a beneficia e efectele vinecarii prin energia luminii, programeaza-ti o sedinta Soul Healing
Cum putem vedea culorile
?
Lumina este
conditia care ne ajuta sa percepem ceva din punct de vedere vizual. In intuneric
deplin, nu vedem nimic, cu atat mai putin culorile.
Intrucat fiecare
entitate are o anumita constructie moleculara, anumite culori sunt absorbite
iar altele sunt reflectate. Razele luminoase reflectate ajung la retina care
are in componenta sa mai multe tipuri de celule receptoare (celule cu conuri
si celule cu bastonase). Celulele cu bastonase sunt raspunzatoare doar de distingerea
luminozitatii (ele ne pot da indicii in obscuritate si pe intuneric cand percepem
totul intr-un vag ton albastrui). Celulele cu conuri sunt cele care fac posibile
formarea senzatiilor de culoare si sunt de trei tipuri, corespunzatoare celor
trei culori primare (rosu, verde si albastru). In retina, razele luminoase vor
fi convertite in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier, unde
vor fi decodificate, facandu-se analiza si sinteza lor. Stimularea egala a celor
trei tipuri de celule cu conuri este raspunzatoare de formarea senzatiei de
"alb", stimularile inegale a lor duc la formarea diferitelor si numeroaselor
senzatii cromatice, iar lipsa stimularii coincide cu senzatia de "negru".
Cercetari asupra culorilor si rezultate obtinute
Faptul ca culorile
ne influenteaza este indubitabil. Semnificatia culorilor a fost cercetata si
rezultatele au fost utilizate in merchandizing, vanzare, decorarea casei, crearea
mediului de lucru, industrie, cultivarea plantelor, nutritie, fizica, fiziologie,
psihologie si arta.
Cercetari in practica medicala conventionala
(care dovedesc posibilitatea utilizarii luminii in scop terapeutic):
Majoritatea
oamenilor sunt sceptici fata de efectele cromoterapiei, desi, unii profesionisti
fac apel la culoare in anumite tratamente. De exemplu, copiii prematuri cu icter
sunt tratati cu ajutorul unei reactii chimice declansata prin expunerea timp
de cateva zile la lumina albastra. Relatia dintre lumina albastra si icter incepe
sa fie bine inteleasa din punct de vedere stiintific. (Kaiser,
'84)
Iata cateva
exemple de studii , cercetari sau articole publicate pe aceasta tema :
-
studiul lui Vreman "Light-emitting diodes: a novel light source for phototherapy"
-
Creamer and McGregor de la St John's Institute of Dermatology, London UK au publicat un articol in ianuarie 1998, intitulat "Photo (chemo) therapy: advances for systemic or cutaneous disease"
-
Griffiths de la University of Manchester, UK, a publicat in iulie 1998 articolul "Novel therapeutic approaches to psoriasis"
-
in octombrie 1998, The Archives of General Psychiatry a adaugat 4 articole despre terapia prin lumina
In studiul culorii
si luminii mediului inconjurator condus de profesorul de arte vizuale Harry
Wohlfarth si Catharine Sam de la University of Alberta, a fost modificata culoarea
mediului a 14 copii intre 8 si 14 ani cu severe handicapuri si tulburari comportamentale.
El a dispus interschimbarea nuantelor de galben si albastru cu portocaliu, alb,
bej si maro si inlocuirea luminii fluorescente cu unele cu spectru total. Dupa
o schimbare de culoare si luminozitate, comportamentul agresiv al copiilor s-a
diminuat si presiunea sangelui a scazut. Interesant a fost ca aceleasi efecte
s-au inregistrat si la copiii orbi si la cei cu vedere normala. Acest fapt sugereaza
ca energiile colorate actioneaza pe cai care depasesc vederea. O ipoteza ar
fi ca neurotransmitatorii din ochi transmit informatia despre lumina la creier
chiar si in absenta vederii si ca aceasta informatie elibereaza un hormon din
hipotalamus care are numeroase efecte asupra dispozitiei, claritatii mentale
si nivelului de energie.
Rose
H.Alschuler si Berta Weiss Hattwick au avut studiat desenele copiilor mici o
lunga perioada de timp dupa care au concluzionat ca : uzul frecvent al culorii
albastru implica autocontrolul si reprimarea emotiilor, rosul dezvaluie exprimarea
neinhibata, galben se asociaza cu infantilismul si dependenta, verde exprima
echilibru si putine impulsuri emotionale, o natura simpla si necomplicata. Intr-un
studiu similar, Atsushi Asari defineste semnificatiile a 12 culori si 17 combinatii
de culori printr-o metoda asemanatoare cu cea a lui Alschuler si Hattwick .
Cele doua studii au gasit un acord deosebit in ceea ce priveste semnificatiile
acordate culorii purpuriu, asociate cu boala sau moartea.
Reactiile generale la culoare
In linii mari, tonurile din zona rosu al sistemului primar al culorilor sunt numite calde, in timp ce acelea din zonele verde si albastru sunt numite reci. Acesti termeni sunt mai curand relativi dacat absoluti. Faber Birren defineste aceasta trasatura a culorilor prin asocierea lor cu 2 stari : culorile calde sunt active si excitante (tonurile de rosu), iar cele reci sunt pasive si calmante (albastru, violet, verde). De asemenea, el sustine ca culorile luminoase sunt active, in timp ce acelea intunecate sunt pasive. Cercetatorii moderni japonezi au evidentiat cu precizie aceasta. De exemplu, Choku Akashi (1986) a demonstrat prin rezultatele cercetarilor sale ca rosul e adesea perceput ca fiind activ si poate fi corelat in anumite circumstante cu agresivitatea. In contrast cu culorile calde, cele reci sunt inactive si pasive. Faber Birren mentiona ca diviziunea spectrului in culori calde si reci poate fi legata de personalitatea umana. Caldura si raceala sunt calitati dinamice, caldura semnificand contactul cu mediul, iar raceala, retragerea in sine. Persoanele extrovertite iubesc culorile in general si le prefera pe cele calde in particular, iar persoanele introvertite nu sunt prea entuziasmate de culoare si prefera culorile reci. Emotional vorbind, rosul excita, albatrul calmeaza. Aceasta complementaritate exista si la nivel fizic si fiziologic. Culorile rosii tind sa creasca tensiunea musculara, sa stimuleze sistemul nervos autonom, in timp ce verdele si albastrul relaxeaza tensiunea. Aceste conexiuni directe exista intre creier si corp, reactiile avand loc independent de gandire sau deliberare. (Birren '55)
Jaensch a descoperit ca oamenii pot fi grupati in doua categorii: cei care sunt mai sensibili la capatul cald al spectrului solar si cei care sunt mai sensibili la cel rece. Subiectii dominati de culorile calde sunt caracterizati de o relatie mai intima cu lumea perceptibila vizual, fiind deschisi si receptivi la influentele exterioare. Ei par sa isi faca loc cu mai multa usurinta in mediul social. Viata lor emotionala este caracterizata de sentimente clade, sugestibilitate si stari afective puternice. Toate functiile mentale sunt integrate rapid. In relatia subiect-obiect accentul este pus pe obiect. Subiectii dominati de culorile reci au o atitudine de detasare si de respingere fata de lumea exterioara. Ei gasesc ca e dificil sa se adapteze noilor circumstante si sa se exprime liber. Din punct de vedere emotional ei sunt reci si rezervati. In relatia obiect-subiect accentul cade pe subiect. (Dr. Maria Rickers-Ovsiankina (In Faber Birren Color Psychology and Color Therapy))
Testele colorateIn linii mari, tonurile din zona rosu al sistemului primar al culorilor sunt numite calde, in timp ce acelea din zonele verde si albastru sunt numite reci. Acesti termeni sunt mai curand relativi dacat absoluti. Faber Birren defineste aceasta trasatura a culorilor prin asocierea lor cu 2 stari : culorile calde sunt active si excitante (tonurile de rosu), iar cele reci sunt pasive si calmante (albastru, violet, verde). De asemenea, el sustine ca culorile luminoase sunt active, in timp ce acelea intunecate sunt pasive. Cercetatorii moderni japonezi au evidentiat cu precizie aceasta. De exemplu, Choku Akashi (1986) a demonstrat prin rezultatele cercetarilor sale ca rosul e adesea perceput ca fiind activ si poate fi corelat in anumite circumstante cu agresivitatea. In contrast cu culorile calde, cele reci sunt inactive si pasive. Faber Birren mentiona ca diviziunea spectrului in culori calde si reci poate fi legata de personalitatea umana. Caldura si raceala sunt calitati dinamice, caldura semnificand contactul cu mediul, iar raceala, retragerea in sine. Persoanele extrovertite iubesc culorile in general si le prefera pe cele calde in particular, iar persoanele introvertite nu sunt prea entuziasmate de culoare si prefera culorile reci. Emotional vorbind, rosul excita, albatrul calmeaza. Aceasta complementaritate exista si la nivel fizic si fiziologic. Culorile rosii tind sa creasca tensiunea musculara, sa stimuleze sistemul nervos autonom, in timp ce verdele si albastrul relaxeaza tensiunea. Aceste conexiuni directe exista intre creier si corp, reactiile avand loc independent de gandire sau deliberare. (Birren '55)
Jaensch a descoperit ca oamenii pot fi grupati in doua categorii: cei care sunt mai sensibili la capatul cald al spectrului solar si cei care sunt mai sensibili la cel rece. Subiectii dominati de culorile calde sunt caracterizati de o relatie mai intima cu lumea perceptibila vizual, fiind deschisi si receptivi la influentele exterioare. Ei par sa isi faca loc cu mai multa usurinta in mediul social. Viata lor emotionala este caracterizata de sentimente clade, sugestibilitate si stari afective puternice. Toate functiile mentale sunt integrate rapid. In relatia subiect-obiect accentul este pus pe obiect. Subiectii dominati de culorile reci au o atitudine de detasare si de respingere fata de lumea exterioara. Ei gasesc ca e dificil sa se adapteze noilor circumstante si sa se exprime liber. Din punct de vedere emotional ei sunt reci si rezervati. In relatia obiect-subiect accentul cade pe subiect. (Dr. Maria Rickers-Ovsiankina (In Faber Birren Color Psychology and Color Therapy))
Psihologia
conventionala respinge orice presupunere ca culoarea ar putea influenta in veun
fel complexa personalitate umana. Totusi, unii psihiatri folosesc teste cu culori
in combinatie cu alte tipuri de teste pentru a stabili un diagnostic. (Valey
1980). Culoarea este cel mai adesea asociata cu afectivul sau emotionalul, ca
fiind opuse partii intelectuale. Testele de culoare mai cunoscute sunt: "Rorschach
Inkblot Method" (1921), the "Color Pyramid Test" (CPT)
(1950 - Max Pfister), si "Color Test" (1948 - Max Luscher)
.
Unul dintre cele mai recente studii este "Color Communication" care apartine japonezului Choku Akashi. El a urmarit timp de 8 ani (la 80 de oameni, copii si adulti), relatia dintre emotii si preferintele pentru anumite culori, folosind tabelul sau colorat (compus din 36 de culori, combinate cate 2).
Unul dintre cele mai recente studii este "Color Communication" care apartine japonezului Choku Akashi. El a urmarit timp de 8 ani (la 80 de oameni, copii si adulti), relatia dintre emotii si preferintele pentru anumite culori, folosind tabelul sau colorat (compus din 36 de culori, combinate cate 2).
1. Michael Kasperbauer, un cercetator de la US Agricultural
Research Service Center in Florence, South Carolina, a demonstrat ca folosind
folii rosii de plastic sub plantele de bumbac si rosii , productia a crescut
cu 15-20% fata de stilul clasic care folosea folii negre sau transparente. Deasemenea,
napii cultivati sub folii albastre au avut o aroma mai puternica decat cei crescuti
sub folii verzi. Analiza napilor crescuti sub folii albastre a evidentiat faptul
ca au o concentratie sporita de "glucocinolates" si de vitamina C.
2. Kasperbauer si echipa sa au investigat legatura dintre culori
si controlul daunatorilor. Michael Orzolek de la Pennsylvania State University
a dovedit ca acestia sunt atrasi de galben si indepartati de rosu sau albastru.
Aceste rezultate isi gasesc ecoul in cercetarile lui Babbitt (cu un secol mai
devreme) care a scris"The electrical colors which are transmitted by blue
glass often destroy the insects which feed upon plants." (Boyce N. Rainbow
Growing. New Scientist. 24 October 1998.)
Istoria culorii
Eforturile lui Mankind de a vindeca cu ajutorul luminii sunt vechi de cand istoria dar bazele teoriei moderne a culorilor s-au pus de catre oamenii de stiinta ai secolului al XVII-lea.
Isaac
Newton (1642-1727), a fost primul care a demonstrat (cu ajutorul faimoaselor
sale experimente cu prismele) ca lumina este un amestec al culorilor vizibile
ale spectrului solar. El a intarit acest rezultat dovedind ca, atunci cand banda
celor 7 culori traverseaza o prisma reversa, culorile se recombina formand lumina
alba.
Celebrul scriitor
german, Johann Wolfgang von Goethe a studiat fenomenul culorilor
timp de 20 de ani inainte de a publica "Zur Farbenlehre" (Teoria culorilor)
in 1810. Goethe a identificat cele 3 culori primare: rosu, albastru si galben
si a fost primul care a descris efectele psihologice ale culorilor.
O influenta
majora a avut-o in secolul XIX Edwin Babbitt. Nascut in 1828 la
New York, Babbitt a compus in 1878 capodopera "Principles of Light and
Color". Babbitt a fost un entuziasmat de culoare care a explorat efectele
terapeutice ale culorii.
Ghadiali
Dinshah (1873-1966), un naturalist american din India, si-a petrecut
multi ani cercetand efectele culorii, punand la punct filtre colorate si lampi,
aplicand cunostintele sale stiintifice (extrase din descoperirile lui Goethe
si Newton) pentru folosirea culorii in tratarea bolilor fizice. Munca sa este
probabil cea mai vasta si detaliata decat oricare alta din acesta perioada.
Epoca de glorie
a cromoterapiei a durat pana la descoperirea penicilinei, in 1938,cand, prin
amplificarea folosirii antibioticelor (a caror rezultate in vindecare erau mult
mai rapide decat cele obtinute prin utilizarea culorilor), cromoterapia a pierdut
teren, lucru sustinut si de lipsa recunoasterii unor protocoale de cercetare.
Insa, ca o metoda necostisitoare, simpla, lipsita de durere si stres, cromoterapia
merita sa fie reluata in considerare.
Cromoterapia
Traim intr-o
lume in care culoarea ne domina viata, inconjurandu-ne oriunde ne-am afla. Acesta
planeta minunata nu contine toate culorile minunate ale curcubeului fara un
motiv bine intemeiat. Nimic de pe pamant nu este rodul intamplarii si tot ce
este natural are un scop. Culoarea nu face exceptie de la asta. Tot ceea ce
trebuie sa facem este sa devenim mai constienti fata de culoare si fata de modul
in care ea actioneaza asupra noastra. Data viitoare cand
sunteti intr-un restaurant priviti decorul. Culorile sunt stralucitoare si distractive.
Credeti ca designerii au ales aceste culori doar pentru ca dvs.sa va simtiti
fericit cat sunteti acolo ? Nu numai ca doresc asta, dar ei stiu in plus ca
toate culorile luminoase ca rosul, portocaliul, galbenul stimuleaza sistemul
nervos si cresc apetitul. Va aduceti aminte de momentele insorite ale verii
cand stateati la plaja dupa cum v-a recomandat doctorul sau poate bunica cu
intelepciunea ei batraneasca ? Stiti de ce se acorda atata importanta bailor
de soare ? Nu atat bronzul obtinut conteaza cat absorbtia culorilor din razele
de soare de catre organism. Cunoasteti sentimentul de melancolie care ne cuprinde
uneori toamna si ca motivele acesteia trebuie cautate in zona lipsei de lumina
solara si a culorilor deschise ? Toate aceste idei se asociaza cu un vechi principiu
numit "terapia prin culoare".
Vechii
egipteni, chinezi si indieni credeau in cromoterapie. Egiptenii se scaldau si
beau apa "terapeutica" expusa indelung la razele soarelui intr-un
recipient din sticla pictata. Chinezii recurgeau la colorarea fetei pentru stabilirea
diagnosticului. Medicina ayurvedica, originara din India, considera ca chakrele
(un fel de plexuri nervoase localizate la diferite niveluri ale corpului) actioneaza
ca prisme redand si amplificand culorile care ne inconjoara. In zilele noastre,
cercetatorii recunosc ca intr-adevar culorile au efecte puternice asupra psihicului
uman, iar prin intermediul psihicului asupra dispozitiei si sanatatii.
Cromoterapia
se bazeaza pe faptul ca functiile psihologice raspund la diverse culori. Cum
se intampla aceasta exact ? Glanda pineala (atasata creierului) controleaza
ritmul zilnic al vietii. Cand lumina patrunde in ochii nostri (piele) , ea traverseaza
cai neurologice spre aceasta glanda pineala. Diferitele culori (date de lungimile
de unda si frecventele diferite) sunt conectate cu arii anume ale corpului nostru
si au efecte diverse asupra functiilor fizice si psihice. Exemplul dat mai sus
cu utilizarea galbenului, rosului si portocaliului in fast-food-uri este doar
una din modalitatile in care acest principiu lucreaza.
Desi nu suntem
constienti de asta, ochii nostri si corpul nostru se adapteaza constant la lungimile
de unda ale luminii care ne inconjoara. Prima noastra experienta colorata este
de cand am fost bebelusi si ne aflam in uter, unde eram inconjurati de un roz
protector si confortabil. Apoi, in experientele copilariei , asociem cu culori
primele noastre procese de invatare. Pe masura ce devenim maturi atasam diverse
sentimente, amintiri si intelesuri anumitor culori iar acestea pot deveni scenarii
in subconstientul nostru. Putem construi apoi prejudecati legate de culori care
ne fac fericiti, tristi sau au o conotatie amenintatoare pentru noi.
Experientele
cotidiene (fie ele pozitive sau negative) au un efect asupra noastra. Experientele
negative se pot manifesta in timp la nivel fizic, ca boli. De exemplu, sa presupunem
ca am fost, de-a lungul timpului, pusi in situatia de a ne simti incapabili,
dintr-un motiv sau altul, sa ne exprimam gandurile, sa ne exprimam sentimentele
sau nevoile. Aceasta se poate manifesta ca o problema la nivelul chakrei gatului
(care e legata in plan spiritual cu capacitatea de autoexprimare). Astfel, daca
autoexprimarea a fost blocata, energia nu va mai curge lin in aceasta arie.
Lucrul cu culoarea adecvata poate ajuta la dizolvarea sentimentelor negative,
la deblocarea si echilibrarea corpului.
Exista numeroase
modalitati de utilizare terapeutica a culorilor, insa le vom mentiona doar pe
cele mai populare: • utilizarea vestimentatiei colorate
• apa solarizata
• expunerea la lumina colorata
• meditatia asupra culorilor
• respirarea culorilor
Cromoterapia
poate fi utila pentru orice fel de problema, fie ea, fizica, mentala, spirituala,
emotionala sau pur si simplu pentru relaxare.Culoarea poate fi folosita pentru
echilibrarea energiilor din corpul nostru si evitarea posibilelor probleme.
Ea poate fi un catalizator al proceselor de vindecare. Cromoterapia poate fi utilizata in siguranta pe langa
orice alt tratament medical sau terapie ortodoxa.
Efectele culorilor asupra fiintei umane
Podul londonez Blackfire
ROSU - Vitalitate,
curaj, inceredere in sine
ORANJ - Fericire, incredere, resurse sporite GALBEN - Intelepciune, claritate, stima de sine VERDE - Echilibru, dragoste, autocontrol ALBASTRU - Cunoastere, sanatate, capacitate de decizie INDIGO - Intuitie, misticism, intelegere VIOLET - Frumusete, creativitate, inspiratie
|
Pentru a beneficia e efectele vinecarii prin energia luminii, programeaza-ti o sedinta Soul Healing
Alte studii:
Study Sept. 1993: Full Spectrum Light Outshines Others in Classroom
From Brain/Mind Bulletin, Sept. 1993, p.6
Study Nov. 1987: Full Spectrum Classroom Light and Sickness in Pupils
Letter published in THE LANCET, November 21, 1987
Study June 1999: Sunlight could perk up kids' grades, store profits
By Carrie Peyton, Bee Staff Writer, Sacramento Bee, June 28, 1999
Study Nov. 1999: Study Says Natural Classroom Lighting Can Aid Achievement
By Kenneth J. Cooper, Washington Post Staff Writer, Friday November 26, 1999; Page A14
Study Oct. 1945: Effects of Ultraviolet Radiation on Physical Fitness
by Robert M. Allen, A.B. and Thomas K. Cureton, Ph.D. Urbana, IL
Reprinted from the Archives of Physical Medicine, October 1945, Volume XXVI, pp. 641-644"
Sursa: http://psihologice.3x.ro/Cromoterapie.html (Multumesc!)
Cu drag,
Cristiana Dragomir
Terapeut holistic & Coach
(Light Healing, ThetaHealing, Angel Healing)
Tel: 0746 165 813E-mail: cristiana.dragomir999@gmail.com
Youtube:CRISTIANA DRAGOMIR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu